Producția de hidrocarburi a celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a scăzut în primul trimestru al acestui an cu aproximativ 4%, sub rata anuală estimată de companie la 5%, de la o medie de 116,3 mii barili echivalent petrol pe zi (bep/zi) în primul trimestru al anului trecut la una de 111,7 mii bep pe zi.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de energie electrică, a înregistrat un profit net de 2,81 miliarde lei anul trecut, în creștere cu 10,42% față de cel de 2,55 miliarde lei din 2022, reglementarea la 150 lei/MWh a prețului de vânzare a gazelor destinate consumului populației și CET-urilor reducând cheltuielile companiei mai mult decât a diminuat veniturile acesteia.
După OMV Petrom, care a raportat o producție mai redusă cu peste 5%, și celălalt mare producător de gaze autohton, Romgaz, a anunțat o micșorare a producției în 2023 de aproximativ 3%, în principal probabil ca urmare a declinului natural, zăcămintele exploatate fiind mature.
Producția de hidrocarburi a celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a scăzut anul trecut cu aproximativ 5%, de la o medie de 119 mii barili echivalent petrol pe zi (bep/zi) la una de 113 mii bep pe zi. În ultimul trimestru al anului, scăderea a fost și mai accentuată, de la 113,5 mii bep/zi la 110 mii bep/zi.
România a produs, în primele opt luni din 2023, o cantitate de țiței de 1,87 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 78.600 tep mai mică (-4%) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Compania de petrol și gaze Serinus Energy, operatorul perimetrului de hidrocarburi Satu Mare, a trecut pe pierdere în primul trimestru, în contextul scăderii producției și prețurilor realizate. Acțiunile s-au prăbușit cu până la 30% la Londra.
Grupul austriac petrochimic OMV analizează vânzarea mai multor active internaționale pe segmentul upstream, în contextul în care principalul acționar al OMV Petrom intenționează să renunțe treptat la operațiunile de explorare și producție de hidrocarburi.
Prețurile petrolului au scăzut vineri cu peste 3%, deoarece temerile legate de recesiunea globală și cererea slabă de petrol, în special în China, au depășit sprijinul oferit de reducerea semnificativă a țintei de producție OPEC+.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 2,637 miliarde lei, în creștere cu 56,3% față de perioada similară a anului trecut, potrivit raportării contabile a companiei.
Compania de petrol și gaze Serinus Energy, operatorul perimetrului de hidrocarburi Satu Mare, aproape și-a dublat veniturile în România în primele șase luni ale anului, în condițiile în care prețurile medii realizate la țiței au crescut semnificativ.
Producția de gaze naturale a OMV Petrom, al doilea cel mai mare producător al țării după compania de stat Romgaz, a scăzut cu 12,3% în primul trimestru al anului, față de perioada similară din 2021, de la 71.700 la 63.000 barili echivalent petrol (bep) pe zi, o evoluție cu atât mai îngrijorătoare în condițiile în care UE intenționează să se "elibereze" de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom, după agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei.
Amromco Energy, cel de-al treilea producător de gaze naturale din România ca volum de extracție după giganții Romgaz și OMV Petrom, companie controlată de traderul elvețian de mărfuri și energie Mercuria, a intrat în insolvență în urma cererii proprii în acest sens, admisă de instanța de judecată.
Compania de petrol și gaze Serinus Energy, operatorul perimetrului de hidrocarburi Satu Mare, și-a majorat puternic veniturile în România anul trecut, în pofida scăderii producției, și a trecut pe profit, în condițiile în care a beneficiat de creșterea prețurilor gazelor naturale.
Producția internă de gaze naturale a Europei a scăzut per total cu 3,31% anul trecut față de 2020 și cu peste 10% comparativ cu 2019, anul de dinaintea pandemiei COVID-19, la 204 miliarde metri cubi (mmc), în timp ce cererea de gaze pe Bătrânul Continent a crescut în 2021 cu 5,74% comparativ cu 2020 și a depășit-o cu 2,8% chiar și pe cea de dinainte de pandemie, ajungând la 552 mmc.
România a avut, în luna octombrie, cea mai mare scădere anuală a producției industriale din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.
După cum a relatat pe larg Profit.ro, Amromco ceruse în vara lui 2021 în justiție modificarea contractelor de livrare de gaze încheiate anul trecut cu mai mulți cumpărători angro, argumentând că, din motive care nu puteau fi prevăzute la încheierea acestora și pentru care nu este responsabilă, înțelegerile au ajuns să fie excesiv de păguboase pentru companie.
OMV Petrom și-a revizuit estimarea privind declinul anual al producției autohtone, care nu ia în calcul vânzările în vederea optimizării portofoliului, de la 6% la 7%, potrivit raportului pe primele trei trimestre ale acestui an. În vară, compania revizuise același indicator de la 5% la 6%.
Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, și-a redus cantitatea de gaze extrasă în trimestrul al treilea cu 10,15% față de cea din trimestrul al doilea și cu aproape 15% față de cea din cel de-al treilea trimestru al anului trecut, pe lângă declinul natural al producției și impactul vânzăriii activelor din Kazahstan, compania efectuând și mai multe operațiuni de mentenanță, așa cum a anunțat Profit.ro la finalul lunii august.
Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de stat prin Ministerul Economiei, a decis să abandoneze unul dintre cele 9 mari perimetre de hidrocarburi din România la care deține participație de 100%, 8 Est Depresiunea Panonică, după ce lucrările de prospectare și explorare derulate acolo nu au dus la descoperirea de zăcăminte de gaze exploatabile comercial.
Producția de gaze naturale a producătorului de profil controlat de stat Romgaz a scăzut cu 23,8% în trimestrul al treilea din 2020, potrivit informațiilor preliminare publicate de companie, de la aproape 1,25 miliarde metri cubi în T3 2019 la 952 milioane metri cubi în perioada similară a anului în curs.
Romgaz nu mai este cel mai mare producător de gaze din România, reducându-și producția pe trimestrul al doilea cu peste 30% ca urmare a atât a crizei Coronavirusului, care a impactat în special prețurile, dar și a concurenței OMV Petrom, care a continuat să producă la un nivel apropiat de cel de anul trecut, dar a mai și importat gaze. În perioada aprilie-iunie, OMV Petrom a produs cu 176 milioane metri cubi mai mult gaz decât principalul său concurent.
Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, și-a majorat anul trecut profitul net cu 4,55%, la 1,43 miliarde lei, în pofida reducerii producției proprii și a livrărilor cantitative către clienți, grație obținerii unui preț mediu de vânzare mai mare decât în 2018.
Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, controlată de statul român prin Ministerul Energiei cu peste 82% din acțiuni, și-a majorat profitul net cu 60% în primul semestru al anului, la 290,6 milioane lei, deși producția sa de energie a scăzut cu circa 1%.
Guvernul a fost pus în situația să remarce că legislația în vigoare nu reglementează situațiile în care producătorii de gaze doresc să renunțe, din diverse motive, la exploatarea unor zăcăminte conectate la conducte ce alimentează sisteme de distribuție a gazelor către consumatori cu tot cu respectivele conducte, fapt care riscă să îi lase fără gaze pe acești clienți.
OMV Petrom și-a redus producția de gaze cu aproximativ 8% sau 7 mii barili echivalent petrol (bep) pe zi în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce pe întreg anul 2018 a înregistrat o scădere a producției de aproximativ 7%. Dacă tendința va continua, consumatorii industriali vor fi cei nevoiți să achite un preț mai mare pentru gaze, în urma apelării la importuri menite a compensa scăderea producției interne. Populația și centralele menite a asigura încălzirea populației vor beneficia în schimb de gaz din producție internă la prețul plafonat de 68 de lei/MWh.